Marcel Chelba, Introducere critică (Despre posibilitatea Metafizicii, ca Ştiinţă, în perspectiva filosofiei critice kantiene.) VIII

Cap. VI. Dilema şi metoda metafizicii VI.1. Dilema metafizicii – dilema lui Gödel. Logica transcendentală – o „logică aplicată” a paraconsistenţei. Unitatea paradigmatică a Criticii şi a cercetărilor fundaţionale moderne. Mult înaintea încercărilor lui Frege şi ale lui Russell, în logică, Kant a investigat fundamentele metafizicii dintr-o perspectivă metalogică, transcenden-tală, în care sunt scrutate deopotrivă … More Marcel Chelba, Introducere critică (Despre posibilitatea Metafizicii, ca Ştiinţă, în perspectiva filosofiei critice kantiene.) VIII

Marcel Chelba, Introducere critică (Despre posibilitatea Metafizicii, ca Ştiinţă, în perspectiva filosofiei critice kantiene.) VII

Cap. V.   Paradigma orbului     V.1. Omul lui Kant – orbul lui Cheselden   În capitolul „Despre principiul distingerii tuturor obiectelor în genere în fenomene şi noumene” Kant vorbea despre o „ţară” a intelectului pur, comparându-l cu o „insulă”, o „ţară a adevărului”, mai spunea el, „împrejmuită de un ocean vast şi furtunos, … More Marcel Chelba, Introducere critică (Despre posibilitatea Metafizicii, ca Ştiinţă, în perspectiva filosofiei critice kantiene.) VII

Marcel Chelba, Introducere critică (Despre posibilitatea Metafizicii, ca Ştiinţă, în perspectiva filosofiei critice kantiene.) V

Cap. III.   Către o nouă paradigmă a ştiinţei   Kant însuşi credea că vor trece poate o sută de ani până când va fi înţeles cu adevărat. Au trecut două sute, şi ceaţa încă persistă. Totuşi, se pare că idealismul transcendental kantian şi-a găsit un ecou târziu şi o confirmare subită chiar pe teritoriul … More Marcel Chelba, Introducere critică (Despre posibilitatea Metafizicii, ca Ştiinţă, în perspectiva filosofiei critice kantiene.) V

Marcel Chelba, Introducere critică (Despre posibilitatea Metafizicii, ca Ştiinţă, în perspectiva filosofiei critice kantiene.) IV

Cap. II. În interesul păcii Văzând că disputa încrucişată empirism-idealism (realism-nominalism) este inepuizabilă, Kant a căutat o a treia cale, de mijloc, în care să rezolve acest conflict, practic, al raţiunii cu ea însăşi. Celebra soluţie critică adoptată de Kant la problema antinomiei raţiunii pure este în esenţă o soluţie pacificatoare şi, tocmai de aceea, … More Marcel Chelba, Introducere critică (Despre posibilitatea Metafizicii, ca Ştiinţă, în perspectiva filosofiei critice kantiene.) IV